ALTE BOLI ALE PORUMBEILOR

boli si tratamente la porumbei
Descriere album: SALMONELOZA
BOALA INFECTIOASA


DENUMIRI SINONIME paratifoza,paratifoida,ologeala sau paralizie.

Evolutia,gravitatea si extinderea bolii sunt legate de factorii favorizanti,stresanti,cum ar fi greseli in hranire,deficiente de microclimat(umiditate,microbism)in adapost,transporturi obositoare,schimbarea crescatoriei,organism slabit in urma cresterii puiilor,a unor parazitoze(ex.viermi intestinali)sau altor boli care evolueaza in aceelasi timp.

SURSELE PRINCIPALE DE INFECTIE implicate in aparitia si declansarea focarelor in salmoneloza sunt reprezentate de :

porumbei bolnavi sau purtatori de boala

alte specii de pasari,vrabii,gaini etc.

rozatoare

Acestia elimina germenii prin excremente si pot infecta porumbeii.

Infectia se realizeazacu predilectie pe cale digestiva.

Infectia poate fi: orala
respiratorie
ovariana

SALMONELELE MOBILE,prin miscarile proprii,pot patrunde in circa 2 zile prin porii cojii de ou in interiorul acestuia.

Boala evolueaza acut de regula,la puii din cuib,in varsta de 5-12 zile,moartea survenind in cateva zile.

Asemenea forme acute se pot intalni si la puiandrii sau chiar la adulti,boala evolueaza lent,asimptomatic sau cu semne de boala sterse.

MANIFESTARILE BOLII sunt in functie de organele atinse de infectie,deosebindu-se de urmatoarele:

FORMA INTESTINALA (de enterita) exprimata prin:

- diaree apoasa urat mirositoare,de culoare GALBUIE SAU VERZUIE,legat de felul de furajare si de o eventuala afectare a ficatului.

-depuneri de fecale pe penele din jurul cloacei ca si pe penele cozii.

-tristete

-lipsa poftei de mancare

-sete pronuntata

-ochi retractati
indivizii bolnavi slabesc repede si moartea survine in cateva ore(in forma septicemica)la puii din cuib sau in 4-6 zile din cauza dezhidratarii.

FORMA ARTICULARA se manifesta prin:

-umflaturila nivelul articulatilor(artrite)
-pareze la picioare sau aripi,degete, cot etc.
-pasarea nu poate zbura
-trenarea aripii
Aceste artrite se pot transforma in ARTROZE sau chiar in PARALIZIA membrului respectiv.


FORMA NERVOASA

-tulburari de echilibru,pasarea se clatina,tine capul pe spate sau lateral.

FORMA MIXTA

se desfasoara cu simtomele descrise in celelalte forme.


FORMA CRONICA

in afara de celelalte forme de boala,retinem atentia asupra unei evolutii lente cronice,care se intalnesc mai mult la adulti, ca urmare a rezistentei mai mari a acestora:

-refuza zborul
-incapacitatea de a zbura
-schiopatare
-sterilitate la masculi
-oua deformate sau cu coaja moale
-in timpul naparlirii pierd cateva pene in sange.
Se constata si tulburari in reproductie,femelele ca urmare a afectarii ovarului sau oviductului(ovarite,salpingite salmonice) fac oua cu aspect schimbat de culoare GRI-VERZUIE,cu galbenus branzos,uneori ouale au un aspect normal,dar embrionul este mort,alteori puiul este neviabil si moare la eclozare sau la 1-2 zile dupa aceea.

Acesti subiecti a caror boala poate trece neobservata, sunt PURTATORI si EXCRETORI de germeni,sunt un pericol permanent de infectie,ei trebuie ELIMINATI din crescatorie,atat masculii,dar mai ales FEMELELE,ale caror posibilitati de difuzare a contagiului sunt mai mari.


MODIFICARILE ANATOMO-PATOLOGICE

sunt in functie de evolutie(acuta sau cronica) precum si in forma in care s-a desfasurat boala.

IN CELE ACUTE se obs. leziuni de enterita,hipertrofia ficatului si splinei aceasta aceasta este palida,iar ficatul capata o nuanta usor cenusie.in formele de evolutie lenta,in care in timpul vietii pasarile au prezentat schiopaturi la necropsie se vad leziuni de artrita(articulatia este marita in volum),artrita fibrinoasa sau artroza,congestia intestinala,uneori si pulmonara,se pot observa leziuni nodulare de o nuanta alb-galbuie pe cord,ficat,splina,iar muschii pieptului sunt emaciati si cu mici focare,ca niste abcese.


MASURI DE COMBATERE


sa retinem ca dupa aplicarea tratamentului curativ,chiar daca salvam viata porumbelului,acesta ramane PURTATOR.

se vor trata exemplarele cele mai bune si numai daca prezinta o forma usoara.


TRATAMENTUL
(preventiv sau curativ) se efectueaza intregului efectiv de porumbei.

In timpul tratamentului cu antibiotice(cloramfenicol,gentamicina,oxitetraciclina etc.) in hrana se adauga OBLIGATORIU drojdie de bere(este probiotica)in proportie de 1-2 la suta fata de cantitatea de furaj,de asemenea este recomandabil sa li se asigure VITAMINE(in special complex B,A,K)in intervalele de timp dintre administrarile de antibiotice.In apa de baut se va adauga ALBASTRU DE METILEN un mililitru de solutie 1la suta in 4-5 litri de apa.


TRATAMENTUL CURATIV
OXITETRACICLINA CLORHIDRICA,pulbere solubila in apa 2-3 grame la litru de apa(fantana) timp de 5-7 zile.sulfotin( 1g la 1l de apă, timp de 5 zile), tetraciclina clorhidrică pulbere ( 4g la 1l de apă, în prima zi, apoi 2g la 1 l de apă sau 2g la 10kg de furaje concentrate, de 2-3 ori, la un interval de 4-7zile), neomicina (0,05-0,06g la 1l de apă, timp de 3-4 săptămâni, pentru întregul efectiv).
Boala se poate preveni prin vaccinarea păsărilor cu ser antiparatific.




SALMONELELE PASARILOR POT FI PRODUSE SE SALMONELE MOBILE SAU IMOBILE.IN GRUPA BOLILOR PRODUSE DE SALMONELE MOBILE AMINTIM SALMONELOZELE(PARATIFOZELE)PORUMBEILOR,IAR IN CELE PROVOCATE DE SALMONELE IMOBILE (PULOROZA SI TIFOZA).

PULOROZA AFECTEAZA IN SPECIAL GAINILE,PORUMBEII SUNT MAI PUTIN SENSIBILI LA S. PULLORUM.

PREVENIREA

Pentru a preveni sau a stopa răspândirea salmonelozei se recomandă asigurarea condiţiilor de igienă şi de hrănire corespunzătoare, şi anume aerisirea, umiditatea redusă, curăţenia zilnică, respectiv amplasarea hrănitoarelor şi adăpătorilor în locuri unde nu pot fi murdărite cu fecale, depozitarea furajelor în magazii în care să nu aibă acces alte păsări la ele, asigurarea unei hrăni echilibrate, cu furaje nemucegăite, precum şi efectuarea testelor clinice şi dezinfectărilor periodice.

ANTIPARAZITARE EXTERNE
Urmatoarele antiparazitare externe sunt foarte toxice pentru porumbei (pasari in
general):
DIAZINON (Diazol, Romparasect Forte, Neocidol, Scabizol)
AMTRAZ(Taktic, Semcar)
Se pot utiliza piretrinele naturale sau sintetice (Cypermetrin, Permetrin-Romparasect), Azametifos, Ivermectin (Endectocid, Rombendazol Forte), extractele naturale din plante si dioxidul de siliciu.

TETRAMERES FISSILSPINA(TETRAMEROZA)
semnele clinice
porumbeii slabesc nu digera hrana(apar boabe intregi in fecale)
examen necropsic
se obs. leziuni ulceroase in mucoasa stomacului glandular si depistarea parazitilor in noduli(ghemuri)
TRATAMENT-se poate incerca ROMBENDAZOL.


Coccidioza (boala parazitara)


Coccidioza (eimerioza) nu este o boala foarte grava si, ca si in cazul tricomonozei, porumbeii au in organism mereu un numar de coccidii care nu ii afecteaza vizibil, dar care pot declansa boala sub influenta anumitor factori. Multi crescatori nu trateaza medicamentos coccidioza deoarece este bine stiut ca aceasta boala poate fi tinuta in frau prin pastrarea unei crescatorii uscate. Este general valabil faptul ca un mare inamic al porumbeilor este umezeala.

Simptome de coccidioza:

•diaree (uneori hemoragica);
•slabire, apatie;
•sete exagerata;
•penaj mat, zburlit;
•porumbeii maturi manifesta somnolenta;
•la femele, se produce intarzierea ouatului.
Porumbeii bolnavi elimina odata cu excrementele oochisti care sunt transmisi mai departe prin ciugulit. Iata de ce curatenia, gratarele de podea, hranirea exclusiv in hranitor si alte masuri de igiena in crescatorie sunt utile. Adapatorile se pun pe un suport ingust si nu direct pe podea pentru a limita la maxim posibilitatile porumbeilor de a murdari apa cu dejectii.

Tratament: Medicamentatie: Coccistop, BS, Amprol-plus

COCCIDIOZA -puii din ou nu pot ciocni coaja si mor
-porumbeii maturi se manifesta prin stare de somnolenta
- la femele, se produce intarzierea ouatului


PREVENTIA SI TRATAMENTUL COOCIDIOZEI
AMPROLIUM 20%, pulbere hidrosolubila, 2 g / l de apa / zi, timp de 5 zile, curativ sau preventiv, 1 g / l de apa / zi, timp de 2 – 3 zile, periodic.


COCCIDIOZA
Tratamentul se poate administra individual cu SULFACOCCIROM comprimate (1 cpr/500gr. greutate vie/zi), in 2 reprize de 2 zile consecutiv, despartite de o pauza de 3 zile.



COCCIDIOZA - COCCISTOP (buvabil) - 1 ml / 1 l de apa
- SULFACOCCIDIN ( buvabil) -1 ml / 1 l apa

- SULFACOCCIDIN ( comprimate ) 1 comprimat / 1 porumbel


SULFACOCCIROM (combate coccidioza)
Soluţie buvabilă
4. INDICAŢII

Produsul se administrează la puii tuturor speciilor de păsări domestice şi de vânat (găini, curci, bibilici, prepeliţe, fazani, păuni inclusiv porumbei) in tratamentul coccidiozei şi al bolilor infecţioase.
Tratamentul cu Sulfacoccirom se va asocia obligatoriu cu vitamina K3, care previne eventualele hemoragii provocate de sulfaquinoxalină.
6. REACŢII ADVERSE

Depăşirea dozelor prescrise face ca sulfaquinoxalina să accentueze hemoragiile preexistente.
La porumbei se administrează în apa de băut:

- preventiv: 1,4 ml/litru apă/zi, 2 zile consecutiv, apoi 1-5 zile pauză, urmată de 2 zile tratament.

- curativ: 2 ml /litru apa/zi, 2-3 zile consecutiv, apoi 3 zile pauză, urmată iar de tratament cu 1,4 ml/ litru apă/zi, 2 zile consecutiv. Daca semnele de boală nu s-au estompat, după o pauză de 2 zile se administrează încă 2 zile, 1,4 ml/litru apă. Se va asocia obligatoriu Vitamina K3 soluţie buvabilă pentru a preveni eventualele hemoragii provocate de sulfaquinoxalina. Nu se vor depăşi dozele indicate. În timpul călduros, soluţia se dă în apa de dimineaţă, iar în restul zilei se va da apă obişnuită. Se va calcula astfel ca apa de dimineaţă să ajungă la toţi porumbeii.

9. RECOMANDĂRI PRIVIND ADMINISTRAREA CORECTĂ

Se va respecta schema de tratament indicată.

Tratamentul curativ cu Sulfacoccirom va fi urmat de un tratament de redresare cu polivitamine (Complex Polivitaminic Buvabil). Înainte de folosire, flaconul se agită bine.

11. PRECAUŢII SPECIALE PENTRU DEPOZITARE

A se păstra la temperatură mai mică de 25º, în ambalajul original.


TERMEN DE VALABILITATE

Timp de 2 ani.

ULTIMA REVIZUIRE A PROSPECTULUI
Iulie 2008



COCCIDIOZA


Coccidioza se manifestă la toate mamiferele şi păsările, ea fiind produsă de diferite tipuri de protozoare, specifice speciei pe care o afecteaza.
La porumbei coccidioza este des întalnită şi deobicei se observă doar la pui, deoarece prezenţa coccidiilor în organism, în cantitate mică, conferă imunitate, aşadar adulţii deşi sunt purtători ai acestei boli, ei nu sunt afectaţi de ea. Boala se manifestă prin diaree, care uneori poate fi hemoragică, printr-o stare de tristeţe, apatie, lipsa poftei de mâncare, utilizarea unei cantităţi mari de apă, slăbire, penaj zburlit şi mat sau piele vânăt-albăstruie.
Păsările bolnave elimină prin fecale ouă de coccidii, care pot supravieţuii în mediul exterior până la 10-12 luni şi se pot dezvolta, dacă condiţiile le sunt prielnice, în 24-48 de ore. Coccidiile pot ajunge în apa sau in hrana consumată de porumbeii tineri, astfel având loc infestarea lor. De aceea, pentru a preveni manifestarea acestei boli se recomandă evitarea suprapopulării adăpostului şi păstrarea zilnică a curăţeniei, prin ridicarea fecalelor, astfel ca factorii infestanţi să nu ajungă în apă sau în mâncare. De asemenea este importantă dezinfectarea periodică a întregii crescătorii.
Pentru tratarea acestei boli se pot folosi Galisan (comprimate care sunt administrate fiecărui porumbel), Sulfamide( ½ comprimat pe zi, timp de 6-7 zile, oral sau în apa de băut, combinat cu administrarea vitaminelor), Coccistop( soluţie sau pastile).

TRICOMONOZA SINUSURILOR


Uneori agentii tricomonozei pot invada sinusurile prin deschizatura din palatul gurii si pot forma un nodul acolo. Pasarile prezinta o umflatura dura de-alungul fruntii, intre zona narilor si ochi. Medicatia anti-tricomonoza se administreaza timp de- zile, pentru a opri infectia activa. Dupa aceea, se face incizie in piele deasupra zonei celei mai proeminente a nodulului, ducand la exteriorizarea acestuia. Odata inlaturat, este mai bine sa se continue cu medicatia anti-tricomonoza timp de mai multe zile. Insanatosirea este, de obicei, linistita

1.TRICHOMONOZA (boala parazitara)produsă de
Trichomonas gallinae
Pui: anorexie, stomatită, angină pseudomembranoasă, jetaj, disfagie, noduli (chiar cât o alună).Mortalitate 30%.
La adulţi apar mucozităţi din cioc, respiraţie greoaie, raluri,
oboseală De la porumbeii în viaţă sau cadavre foarte proaspete se execută un examen de laborator pe rectat de mucoasă orofaringiană (examenul se execută foarte rapid, deoarece paraziţii se inactivează rapid (în general nu se pune diagnostic pe cadavre) Contaminarea se face prin apa de băut (adulţi) sau prin hrănirea cu laptele din guşă (pui).Tratament:
ROMETRONIDAZOL pulbere 25-50 mg/porumbel sau COLUMBOBIOFORT cpr sau FLAGELSTOP pulbere şi Polivitamine (CPB,BIOVIT PLUS,AD3E,VITA B COMPLEX).
Adăposturile vor fi dezinfectate zilnic cu DECONTAMINOL, CATIOROM, JAVEL

2.TRICOMONOZA -in partea din spate a gatului se vede o substanta de culoare alb branzos
-puii din cuib cer mancare tot timpul
-porumbeii bolnavi slabesc
- pe timpul noptii , cand porumbeii dorm se aud asa numite sforaituri


- Lamaia, otetul de mere cu miere au rolul in prevenirea trichomonozei si prevenirea bolilor respiratorii.
- Trichomonoza este cancerul porumbeilor !

3. PREVENTIA SI TRATAMENTUL TRICHOMONOZEI
FLAGELSTOP (pulbere hidrosolubila cu metronidazol si vitamina C), 10 g / 40 porumbei (2 l de apa) / zi, timp de 3 – 5 zile (preventiv), pana la 7 zile (curativ)…
… sau individual, COLUMBOVIOFORT comprimate: (2 cpr / zi, timp de 3 – 5 – 7 zile). Daca din apa din zona dvs. este dura, va sugeram sa administrati in plus
VITAMINA C pulbere (1 g / 2 l de apa) simultan cu FLAGELSTOP – ul.

TRICOMONOZA(malai)
Pentru prevenirea si combaterea Tricomonozei se folosesc produse pe baza de METRONIDAZOL. Doza preventiva este de 20-25 mg/ porumbel/zi, timp de 3-5 zile, iar cea curativa este de 50 mg/porumbel/zi, timp de 5-7 zile consecutiv.
Individual putem folosi COLUMBOVIOFORT comprimate de 10 mg ROMETRONIDAZOL.




TRICOMONOZA - FLAGELSTOP (buvabil) -1 plic (50g) / 2,5 l apa
-ENTEROGUARD (comprimate) - 1 sfert de comprimat / porumbel
- COLUMBOVIOFORT (comprimate) - 1 comprimat / porumbel
- FLAGYL uman (buvabil) - 7 ml / 1 l apa

Tricomonoza
Tricomonoza (intalnita si sub denumirea de trichomonoza sau “malai“) este cea mai raspandita boala a porumbeilor. In articolele in limba engleza, o gasiti sub denumirea de trichomoniasis sau canker.

Simptome de tricomonoza:

■inghitit repetat; se poate observa mai ales dupa ce pasarile aterizeaza de la antrenament
■depuneri galbene in cioc si gat, de unde si denumirea populara de “malai”
■penaj zburlit
■apatie
■scadrea greutatii, lipsa de vioiciune
■consum crescut de apa – acesta da si asa numitele “cuiburi umede”, cand parintii cu tricomonoza pompeaza in pui multa apa
■ezitarea de a zbura
Majoritatea porumbeilor au tricomonoza in timpul vietii, dar rareori simptomele ei se pot vedea la pasarile mature. Stresul provoaca o crestere a numarului tricomonadelor si boala incepe sa afecteze porumbelul. Arata zgribulit, inceteaza sa se mai hraneasca si slabeste, iar daca nu este tratat la timp, moare. Puii sunt cei mai afectati. De aceea unii crescatori obisnuiesc sa-i trateze de tricomonoza imediat dupa intarcare. Altii nu fac acest lucru, deoarece doresc ca puii sa-si dezvolte imunitatea. Trateaza doar in timpul etapelor, cand stresul intra in scena. Daca pasarile nu pot ramane sanatoase la un nivel minim de stres, nu trebuiesc tinute.

Pasarile mature introduc puilor cantitati mici de tricomonade in timpul hranirii, si astfel acestora le creste imunitatea treptat.

Tricomonadele sunt niste flagelate, si se deplaseaza in fluide. Asadar, toti porumbeii de concurs “curati” pot lua imediat tricomonoza in mijlocul de transport, cand sute sau mii de porumbei beau din acelasi recipient.

Boala are mai multe forme:

■forma faringeala – este cea mai intalnita. Crescatorii observa depuneri galbene in gatul pasarii. In cazurile severe, aceste depuneri pot ingreuna hranirea sau chiar respiratia
■forma ombilicala – se transmite de la cuibul infectat in corp la puii inca mici, la nivelul abdomenului
■forma pe organe – in cazurile cele mai severe, tricomonoza afecteaza organele interne. Este deseori gasita in ficat. Majoritatea pasarilor vor muri din cauza disfunctionalitatilor ficatului
TRATAMENT

Ronidazolul este o substanta des folosita in tratamentul tricomonozei. Dimetridazolul si metronidazolul au fost retrase de pe piata datorita riscurilor de efecte secundare.

Medicamente eficace, speciale pentru porumbei si intalnite pe piata din Romania: Tricoplus, BS, Flagelstop, Columboviofort.

Este bine sa nu se abuzeze de aceste medicamente (sa nu se foloseasca la intamplare, sau fara motive intemeiate) deoarece tricomonadele pot deveni imune. Tratamentul se face conform indicatiilor de pe prospecte.

Recomandari pentru administrare:

■nu se administreaza mai putin decat este recomandat deoarece tricomonadele mai puternice pot supravietui si pot forma o familie care cu greu se mai elimina
■avand in vedere ca majoritatea medicamentelor se dau in apa de baut, se tine cont de faptul ca iarna porumbeii beau mai putina apa iar vara mai multa; de aceea unii crescatori prefera dozarea prin hrana, umectand boabele de care se va lipi pulberea medicamentoasa


Trichomonoza


•Cauze :
- Protozoar ( unicelular ) parazit
- Parazitul este localizat in gusa, gat si esofag – Pasarile tinere sunt mai susceptibile
- Boala intalnita la nivel mondial
- 80 % dintre porumbei sunt infectati
•Infestatia :
- Contact direct: batai , …
- Prin apa de baut
- Prin laptele de gusa


Simptome :
•Tineret
- membrane galbene in gat
- pete cu aspect de “branza”
- in cazurile severe se observa si infectii (abcese) la nivelul organelor interne si ombilic
•Pasarile batrane
- majoritatea timpului: nu prezinta simptome
- rezultate proaste la concursuri
- ocazional :
* gat rosu
* mucus in gat
* membrane galbene


Diagnostic :
•Examinarea microscopica a exsudatului din gusa
- inainte de imperechere
- inainte de sezonul de concurs
- in timpul sezonului de concurs
Preventie :
•Curatarea si dezinfectia adapatorilor
•Tratamente preventive
- 6 zile produse pe baza de ronidazol
* In timpul clocitului
* Inaintea sezonului de concurs
- 2 zile la interval de 2 saptamani in timpul sezonului de concurs
Tratament :
•Produse pe baza de ronidazol timp de 6 zile (de ex. Tricho Plus)
•produse pe baza de metronidazol (de ex. Flagyl tablete)


TRICOMONOZA


Tricomonaza sau “mălai” este o boala des intâlnită la porumbei. Aceasta afectează în principal puii din cuib, de 6-15 zile, şi porumbeii tineri de până la 3 luni. Porumbeii maturi sunt, în cele mai multe cazuri doar purtători ai acestui parazit, fapt care le oferă un anumit grad de imunitate. Boala se poate manifesta si la adulţi, atunci când aceştia prezintă o slăbire a rezistenţei organismului, cauzată de o altă boală, sau datorită unei alimentaţii neechilibrate, din care lipsesc cantităţiile necesare de săruri minerale şi vitamine.
Transmiterea bolii se face direct de la porumbeii purtători la cei sănătoşi, mai ales prin contaminarea apei. Aceasta se manifestă sub două forme, acută şi cronică. Forma acută apare îndeosebi la pui, iar simtomele sale sunt tristeţea, somnolenţa, lipsa poftei de mâncare. De asemnea, mai poate apărea şi diareea cu excremente spumoase, iar în cazul netratării bolii, porumbeii mor în 8-10 zile de la contaminare. Forma cronică apare mai ales la adulţi şi se manifestă în timp.
Boala se manifestă la nivelul faringelui sau a organelor interne. Prima varianta este cea mai des intâlnită şi apare ca o umflătură uşoară de culoare alb-gălbuie. În fază incipientă, aceasta se desprinde uşor, fără a lăsa în urmă leziuni, dar într-un stadiu mai avansat, umflăturile se pot extinde la cioc, în esofag şi în guşă. Aceste umflături primesc cu timpul un aspecte brânzos, fiind ataşate mucoasei, iar prin înlăturarea lor vor rezulta leziuni ale mucoasei de o culoare roşu-aprins. Într-un stadiu mai avansat, depozitele alb-gălbui se transformă în noduli, care vor cauza deformarea capului, a gâtului sau devierea ciocului. Tricomonaza manifestată la nivelul organelor, mai ales la nivelul ficatului, şi mai rar la pancreas, cecum sau rect are o evoluţie de lungă durată, iar semnele sunt mai puţin evidente, eventual sub formă de diaree.
Pentru a se preveni apariţia acestei boli, se recomandă introducerea în crescătorie doar a porumbeilor care au fost examinaţi în prealabil, precum şi realizarea unui control periodic, la şase luni; evitarea suprapopulării crescătoriei şi păstrarea curăţeniei şi nu în ultimul rând administrarea dozelor necesare de substanţe nutritive în cadrul hranei zilnice.
Pentru tratarea acestei boli se pot folosi metronidazol-ul uman( in prima zi ½ pastila, apoi pana la 3-5 zile câte ¼ pastila), ronidazolul ( timp de 4-10 zile, în combinaţie cu vitamine), Flagelstop (1 plic/2,5 l apă), Enteroguard ( ¼ comprimat/ porumbel ), Columboviofort( 1 comprimat/porumbel), Flagyl uman (7 ml/ 1l apă).


MICOPLASMOZA(boala bacteriana)


Micoplasmoza este o boala care apare mai ales toamna. Contaminarea se face prin secretiile nazale infestate cu micoplasme. Agentii patogeni sunt bacterii imobile. Imbolnavirea are loc atunci cand organismul este deja slabit de o alta boala. Maladia se transmite prin apa de baut, excremente, dispozitivele de alimentare si prin contactul direct de la pasare la pasare (de exemplu prin atingerea reciproca a ciocului). La 7 pana la 14 zile de la contaminare porumbeii prezinta o secretie nazala, sero-mucoasa initial, gri-murdara, chiar purulenta, mai tarziu. Mucoasele cavitatilor nazale sunt inflamate si ingrosate, negii nazali (carunculii) se coloreaza in gri, iar respiratia este greoaie, zgomotoasa, chiar sforaitoare. Sacii aerieni se pot si ei inflama. Pasarii infectate i se fac mai multe injectii cu antibiotice si intregii crescatorii i se administreaza antibiotice prin apa de baut. Tratamentul preventiv este recomandat de medicul veterinar.

Simptome de micoplasmoza:

•productii nazale abundente;
•lacrimarea ochilor;
•conjunctiva inrosita;
•respiratie ingreunata cu efecte sonore de pufait;
•scaderea instinctului de zbor, lipsa pudrajului.
Terapie: Cinci zile de tratament cu antibiotice, apoi cinci zile cu administrare de probiotice (Entrobac) in apa de baut. Se recomanda tratament cu produs combinat, eficient impotriva mai multor boli.

Profilaxie:

•intarirea sistemului imunitar;
•asigurarea de aer proaspat, curat si fara praf; in voliera inchisa se pulverizeaza o data pe saptamana cu Bio-Air-Fresh


MICOPLASMOZA - (simtome)in partea din spate a gatului se vede o substanta mucilaginoasa(muci in gat)
- gainat moale apatos


MICOPLASMOZA
Este o boala ce afecteaza in special aparatul respirator.
Micoplasmoza este prezenta in stare inactiva la generatii succesive de pasari datorita faptului ca se transmite prin oua.
Infectia poate sa se declanseze cand dispune de factori favorizanti: stres, vaccinari, supra aglomeratie, transporturi grele si lungi, mizerie in crescatorie, etc.

Tratamentul se poate realiza timp de 5-7 zile si repetat dupa o pauza de 3 zile.
Produse folosite: OXITETRACICLINA pulbere, ERITROM (1-2 gr/litru apa/zi), TYLAVET pulbere, ENROFLOXAROM (1 ml/litru apa/zi), AVIAN PROTECT pulbere ( 1 gr/litru apa/zi) sau comprimate (1cpr/kg greutate vie/zi).






MICOPLASMOZA - DOXI-H pulbere (buvabil) - 1 g / 1 l apa

Micoplasmoza
Unii cercetători afirmă că toţi porumbeii sunt purtători de microplasme. Boala este determinată de anumiţi factori favorizanţi, precum suprapopularea crescătoriilor, temperatura scăzută, sau o hrănire necorespunzătoare.
Contaminarea cu micoplasmoză se realizează în timpul concursurilor, prin transportarea porumbeilor în cuşti nedezinfectate. Simptomele acesteia sunt respiraţia greoaie, zgomotoasă, scurgerile nazale şi o putere redusă de zbor. De asemenea, porumbeii sunt abătuţi, au pleoapele umflate, mănâncă puţin şi slăbesc.
Aşadar, pentru a preveni această boală, trebuie să se asigure cele mai bune condiţii în adăposturi precum şi de transport.
Tratarea micoplasmozei se realizează cu spectam (injecţii intramusculare), gallimicină injectabilă sau pulbere ( 1/8 linguriţă timp de 7 zile). Dacă boala evoluează, se recomandă administrarea de cloramfenicol drajeuri (0,20g/kg, timp de 2 zile).

1.Ornitoza este o boala infectioasa cauzata de chlamydia. La pasarile tinere boala poate cauza pierderi insemnate.
Chlamydia este excretata cu dejectiile, in lichidul lacrimal, pe cioc si in laptele de gusa. Porumbeii se infecteaza respirand praf infectat cu agentul patogen, sau ingerand hrana sau apa infectata.

Simptome de Ornitoza:

•apatie
•lipsa poftei de mancare
•sete exagerata
•performante reduse in concursuri
•la unele pasari apare conjunctivita, lipirea pleoapelor
•inchiderea ochilor, sensibilitate la lumina
•lichid galbui pe nari
•infundarea narilor, respiratie cu ciocul deschis
•scarpinarea la cap
•stranut
Este o afectiune ce poate fi transmisa la om in anumite conditii.

TRATAMENT: Enrofloxacina, Ornichure, Tetraciclina, Baytril.
2.

CHLAMIDIOZA (ORNITOZA-PSITTACOZA)
Provoaca leziuni in special la nivelul aparatului respirator. Mare atentie ornitoza este contagiosa si se transmite la om.
Tratament- se recomanda DOXICICLINA pulbere hidrosolubila, in doza de 15 mg/kg greutate vie/zi, minim 14 zile, administrata de preferinta in apa distilata sau deionizata.
Sunt necesare perioade repetate de tratament.

PASTEURELOZA, STAFILOCOCIA, STREPTOCOCIA
Sunt de asemenea boli infectioase care ne pot afecta porumbeii.
Produse folosite: AMOXINEOVIT, COLISTIROM, DOXICICLINA, ENROFLOXAROM. OXIROM, OXIVIT, OXITETRACICLINA, TRIMETOSEPT, NORFLOXAROM, etc.


ORNITOZA




Aceasta boala este cauzata de Chlamydia psittaci apartinand virusilor mari. Ornitoza este o maladie grava. Infectia are loc prin contactul cu porumbeii din celelalte adaposturi. Ea poate fi transmisa si de insecte si de oameni. Boala se manifesta prin secretii nazale, umflarea pleoapelor, lacrimare intensa. Uneori, pleoapele raman lipite iar penele de sub ochi sunt aglutinate. In majoritatea cazurilor, conjunctivita scade in intensitate dupa 7-10 zile. Fiindca este blocat canalul lacrimal, pasarea lacrimeaza tot timpul iar hipertofierea capului produce o puternica mancarime. Clatirea ochilor poate reduce aceasta iritatie. Pasarile grav bolnave sufera de tulburari respiratorii. Ele stranuta des si isi freaca insistent capul. Chlamydiile se inmultesc mai ales in ficat, splina si maduva spinarii. Aceste organe se umfla, dar nu vizibil. In forma sa cronica apare inflamatia pleoapelor. Pentru ca pasarile bolnave elimina mari cantitati de germeni, de multe ori puii sunt periclitati. Adesea mortalitatea este crescuta in acazul acestora.

Ca terapie se vor administra antibiotice prin injectare si prin apa de baut. Durata tratamentului poate fi stabilita numai de doctorul veterinar, ea se poate intinde pana la 36 de zile, cu pauze. O buna ingrijire si o hrana completa sporesc simtitor puterea de rezistenta a organizmului in fata agentilor patogeni.


3. Ornitoza
Ornitoza este boala infecţioasă provocată de Chlamidia,care se poate transmite şi de la animal la om (zoonosis).
Îmbolnăvirile se înmulţesc în special în lunile mai iulie, precum septembrie-decembrie.
Doar la porumbeii tineri provoacă pierderi semnificative.Dacă se infectează animale mai în vârstă siptomele sunt vizibile foarte puţin sau de loc. Ornitoza intervine deseori în compania virozei respiratorii.Chlamidiile se divid în scaun, lichid lacrimogen,secreţii ale gatului şi nărilor precum şi în laptele de guşă. Atât animalele vizibil bolnave cât şi cele infectate latent pot fi răspânditori permanenţi de agenţi patogeni.
SIMPTOMELE BOLII
La debutul bolii şi la ornitoză se poate observa starea generală deranjată, ca şi activitatea redusă, consumul scăzut de alimente, consum de apă limitat, lipsă de capacitate şi pierderile mari din perioada de zbor. La unii porumbei în general doar la un ochi apare inflamarea pleoapei. Porumbeii reacţionează sensibil la lumina directă şi
îşi ţin ochii închişi. În urma procesului inflamator, canalul lacrimogen se îngustează
şi totodată se porneşte o producţie crescută de lacrimi. Acesta însă nu se scurge până în capătul canalului aşa că iese pe pleoapă.Scurgerea de lacrimă la început e apoasă,mai târziu lipicioasă iar în final datorită infecţiei bacteriene va fi un puroi mucos. Pleoapele se unesc, lichidul lacrimogen se adună în urma căreia ochiul închis se înmoaie.Dacă procesul de inflamare durează mai mult timp se formează o înceţoşare
a corneei cu orbire. Există şi starea de mâncărime. Porumbeii caută ameliorare
pentru această problemă şi îşi scarpină ochii cu aripile. Astfel se formează imaginea
caracteristică pentru ornitpză, când unele bucăţi de pene se lipesc de ochi.
În urma primului caz, tot mai mulţi porumbei ai efectivului vor arăta semne
ale îmbolnăvirii pleoapelor. În general, doar câţiva se îmbolnăvesc în acelaşi timp
astfel infectarea întregului efectiv durează până la 3-4 săptămâni. De multe ori boala atacă căileaeriene superioare. Apare curgerea nasului la început prin scurgere apoasă apoi a unei secreţii galbene-mucoase. Deschizăturile nărilor se înfundă, porumbelul respiră prin ciocul pe jumătate deschis. În urma infl amaţiei apare durerea şi senzaţiea de mâncărime pe care animalele deseori încearcă să le aline prin scărpinare. Porumbelul
încercă eliberarea căilor nazale prin strănut şi scuturare de cap, asemănător cu viroza respiratorie. În acele momente penele capului şi nările se murdăresc puternic. Infecţia cu Chlamydia poate evolua pneumonie, care se transpune în inflamaţia sacului pulmonar. Se produce aşa numita boală a plămânilor la care se poate auzi un huruit şi o respiraţie caracteristică. La infl amaţia căilor superioare, stă în general combinaţia de infecţie dintre Chlamydia şi Mycoplasmoză. La porumbeii mai în vârstă se pot observa mai mult boli cu o evoluţie lentă, cazuri cu simptome ale bolii slab manifestate. Această formă de decurgere abolii e periculoasă pentru că porumbeii trebuie să reziste unei boli de lungă durată , ceea ce provoacă în organism distrugeri în masă. Înmulţirea continuă a agenţilor patogeni încarcă fi catul cu substanţe toxice. Ţesutul fi catului în parte se distruge şi se reîncarcă cu ţesut adipos. Se formează fi catul de grăsime.
Infl amaţia îndelungată a căilor respiratorii şi a plămânilor şi setea de oxigen durabilă duce la suprasolicitarea inimii. Urmarea este afecţiune permanentă de inimă.
DIAGNOSTIC
Apariţia repetată, la unele animale, a infecţiei pleoapelor, sau ciocul căscat
datorită lipsei de oxigen, trezeşte bănuiala existenţei ornithozei. Cu ocazia biopsiei e
evidentă mărirea semnifi cativă a fi catului şi a splinei. Splina se poate mări şi la de
trei ori faţă de mărimea naturală şi va avea o formă caracteristică cilindrică. Doar analizele laboratorice pot stabili defi nitiv dacă ne aflăm în faţa ornitozei.
TRATAMENT
Tratamentul potrivit al ornitozei este deosebit de importantă din următoarele motive:
există posibilitatea infectării omului, răspândirea lentă a bolii ameninţă întreg efectivul de urmaşi (riscul decesului în proporţie de 80%), ornitoza lentă deschide porţile îmbolnăvirilor noi iar ornitoza netratată duce la distrugeri organice ireparabile.
Deoarece ornitoza în multe cazuri apare în compania virozei infecţioase iar separarea
e posibilă fără proceduri laboratorii costisitoare, tratamentul trebuie să se direcţioneze în ambele sensuri. Chiar dacă se îmbolnăveşte doar un animal, trebuie tratat întreg efectivul. Totodată trebuie ştiut că efectul antibioticelor cu spectru respirator nu are ca fi nalitate distrugerea bacteriei ce doar blochează dezvoltarea acesteia. Pentru
eliminarea completă trebuie să intervină imunitatea porumbelului . Pentru creşterea
imunităţii este nevoie de timp de aceea tratamentul trebuie să dureze mult.
Metodă:
Gambazin – 5 g / 2 litri apă
1. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm
şi Gervit W
2. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm
şi Gervit W + pe boabe RO 200
3. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm
şi Gervit W
4. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm
şi Gervit W + pe boabe RO 200
Total 28 de zile de tratare!
Tratamentul se indică a fi terminat cu două săptămâni înainte de prima competiţie. Nu
este indicat efectuarea tratamentului decât o singură dată pe an. În perioada concursurilor sau la reproducţie se pot efectua serii mai scurte cu Gambazin – 1 -2 zile sau chiar 5 zile când se observă probleme. Pentru eradicarea însă în totalitate o cură ce cea arătată mai sus este obligatorie.
PREVENIRE
Cele mai importante reguli pentru preîntâmpinarea ornitozei: porumbeii
trebuie întreţinuţi într-o stare corporală bună şi trebuie menţinută o climă sănătoasă
în crescătorie. Supra aglomerarea trebuie evitată iar la introducerea de noi porumbei în crescătorie se recomandă carantina.


Ornitoza
Ornitoza este o boală destul de frecventă la porumbei şi este transmisibilă la om ( provocând o afecţiune pulmonară, care se manifestă sub formă de gripă, cu febră, care deşi par a dispărea după 1-2 săptămâni, uneori aduc complicaţii şi se pot solda chiar cu moartea persoanei respective).
Cei mai predispuşi la această boală sunt puii de până la 5-6 luni. Îmbolnăvirea acestora se realizează prin apa, furajele sau obictele din jur infectate prin lacrimile, scurgerile nazale, laptele de guşă sau excrementele porumbeilor bolnavi, dar mai ales prin inhalarea aerului contaminat. Prin aer se pot infecta uşor şi crescătorii de porumbei.
Pe lângă cele enumerate anterior, răspândirea infecţiei este favorizată şi de aglomerarea porumbeilor în coşurile de transport, căldura excesivă de pe perioada verii, ce usucă fecalele contaminate şi în urma măturării acestora germenii sunt ridicaţi în aer, în prezenţa porumbeilor; altă cauză ar putea fi lipsa vitaminelor din organism, precum şi alte infecţii secundare. Insectele, şobolanii şi şoarecii pot ajuta, de asemenea, la răspândirea infecţiei.
Ornitoza se poate manifesta sub două forme: latentă sau acută. Prima formă nu are simptome specifice vizibile, porumbelul bolnav fiind fără formă sportivă şi lipsit de voiciune, adesea întârziind la revenirea acasa. Acesta consumă puţină hrană şi bea multă apă, iar rata de mortalitate este destul de mare.
Ornitoza acută, care se întîlneşte în special la pui, se manifestă prin inflamarea ploapelor, lăcrimarea intensă, clipitul des, o reacţie negativă la lumină, pleoape lipite şi pene de sub ochi aglutinate; apar inflamaţii ale mucoasei nazale, scurgeri nazale, care pot deveni purulente, tulburări respiratorii, bronşită, diaree puternică, de culoare cenuşie-verzuie, care este urmată de o puternică slabire. Porumbelul strănută, scutură din cap şi îşi şterge ciocul de pene pesntru a înlătura scurgerile nazale. Pot apărea şi înflamaşii ale articulaţiilor, însoţite de pareze sau paralizii. Mortalitatea la puii de 15-20 de zile este foarte crescută.
Pentru a preîntâmpina răspândirea ornitozei sunt contraindicate ţinerea prorumbeilor împreună cu alte păsări de câmp, supraaglomerarea, lipsa de aerisire, ridicarea în aer a prafului. De asemenea, sunt necesare examenele de laborator periodice.
Pentru tratarea individuală a porumbeilor se foloseşte tetraciclina, drajeuri a 0,250 g, care se administrează din 6 în 6 ore, 1/6-1/4 de drajeu odată cu complexul B, câte jumătate de drajeu la pui şi un drajeu la adulţi. Oxitetraciclina injectabilă se administrează 0,5cm3 în masa musculară a pieptului, repetându-se la 24 de ore. Cloramfenicolul se administrează oral, 200mg în prima zi şi 150 mg în următoarele 4 zile, după care se realizează o pauză de 2 zile şi se reia tratamentul în acelaşi mod.
Dacă se tratează intregul efectiv, tetraciclina se administrează în apa de băut sau în furaje: 2-3g la 1l de apă sau 0,4-0,5g la 1kg de seminţe, în 2 sau 3 ture de câte 5 zile, cu pauză de 2 zile intre primele două şi de o zi după cea de-a doua tură. Tetraciclina se dizolvă în apa în care s-a adăugat soluţie 1% de acid citric. Oxitetraciclina clorhidrică se administrează 4g la 1l de apă timp de 3-4 zile, cu o pauză de o zi, după care tratamentul se reia.
Tratamentul se administrează împreună cu polivitamine, în special vitamina B1, fiind contraindicate în acest timp preparatele pe baze de calciu.


PARAZITII INTERNI


Boli produse de viermi rotunzi (Nematodoze)
• Acaridioza (nematodoza intestinului): apare la toţi porumbeii, în special la cei tineri.
Se manifestă prin slăbire accentuată, chiar oprire din dezvoltare, scăderea poftei de mâncare, o uşoară diaree, lipsa puterii de a zbura, răsuciri ale capului, tremurături, moartea putând surveni în 15-20 de zile.
Infestarea se realizează prin ciugulirea apei, a hranei sau a excrementelor cu ouă de paraziţi.
Tratarea acestei boli se realizeaza cu adipat de piperazină, care se găseşte în comerţ sub numele de ascatrix. Pentru întregul efectiv se va folosi ascatrix pulbere, care se pune în apa de băut ( 2g la 1l apă, timp de 2 zile)sau în hrană (0,6g/ kg de greutate vie amestecat bine cu un sfert din hrana de dimineaţă). Pentru tratamentul individual se folosesc comprimatele de ascatrix (0,3g / kg de greutate vie, dacă are loc o infestaţie mai uşoară sau 2 comprimate/kg de greutate vie, dacă are loc o infestaţie masivă).
Tratamentul se repetă o dată sau de două ori la un interval de 15 zile, până la eliminarea completă a ascarizilor.
• Capilarioza (nematodoza tubului digestiv anterior şi a intestinului): contaminarea se face prin ingerarea hranei sau a apei de băut contaminate cu ouă de parazit.
Se prezintă sub două forme: capilarioza esofagului şi a guşii şi capilarioza intestinului. În primul caz, porumbeii au dureri la trecerea hranei prin esofag, motiv pentru care renunţă să mănânce şi stau cu gâtul răsucit. Tratarea acestei afecţiuni dă rezultate foarte slabe. În cel de-al doilea caz, semnele sunt diareea accentuată, uneori hemoragică, slăbirea accentuată, anemia, dezhidratarea şi moartea porumbelului în decursul a câtorva zile.
Tratarea acestei boli se poate face cu ascatrix (5g la 1l de apă, timp de 3 zile), avipar( care îm tratamentul individual se administrează 1-2 capsule dimineaţa, înainte cu 2-3 ore de primul tain, tratamentul repetându-se de 2-3 ori la interval de 10-15 zile), nilvermul (0,4g/1l apă de băut sau în amestec cu furajele, 0,02g pe cap de porumbel), fenbendazolul (se administrează oral, 8mg/ kg de greutate vie, timp de 6 zile).
• Trichostrongiloza: semnele bolii sunt asemănătoare cu cele ale capilariozei, iar tratamentul se face cu nilverm, la fel ca la capilarioză.
• Tetrameroza: porumbelul slăbeşte, iar în excrementele sale pot fi observate grăunţe nedigerate. Tratarea se face la fel ca la acuarioză.
• Acuarioza: pasărea slăbeşte, are diaree, penele îşi pierd strălucirea, nu mănâncă bine. Boala decurge pe parcursul a câtorva luni.
Tratarea se realizează cu tetraclorura de carbon (administrată pe cale bucală în doze de 1-1,5ml/kg). Capsulele de avipar (care conţin tetraclorura de carbon în diverse gramaje) se administrează dimineaţa la 2-3 ore dela primul tain, tratamentul repetţndu-se după 10-15 zile.
• Singamoza: porumbeii respiră greu, cască mereu, tuşesc sau strănută şi slăbesc.
Tratarea singamozei se realizează cu nilverm(în apa de băut, timp de 5 zile), terahelmint comprimate de 50mg ( se administrează un comprimat la porumbeii de 200g, 2 comprimate la cei de 200-500g, 3 comprimate la cei de 500-750g şi 5 comprimate la cei de pe este 750g, timp de 3 zile, tratamentul repentându-se la 15 zile).
Boli produse de viermi plaţi
• Teniaza porumbelului (tenii, panglici): porumbelul are un apetit capricios, vomă, diaree, slăbeşte.
Tratarea se face cu Niclosamid( ½ -1 comprimat/ cap de porumbel, timp de 2 zile, dimineaţa cu 2 ore înainte de primul tain, tratamentul repetându-se peste 30 de zile). Este indicată asocierea la tratament a produselor ce conţin vitamina A şi săruri minerale, în special fosfor şi calciu.
• Echinostomoza: se depistează numai la laborator, iar tratamentul este asemănător celui de la teniaze.
În timpul tratamentului este indicat ca porumbeii trataţi să fie ţinuţi închişi şi, deoarece aceştia încep să elimine viermii şi ouăle lor la 2-3 ore de la administrarea tratamentului, excrementele trebuie trânse de cel puţin 2 ori pe zi, după care se depozitează pentru sterilizare biotermică sau se ard.

TRATAMENTUL ORNITOZEI se administrează împreună cu polivitamine, în special vitamina B1, în acest timp preparatele pe baze de calciu sunt excluse.


TOXOPLASMOZA



Toxoplasmoza se întalneşte la om, pisică, câine, oaie, iepure, rozătoare sălbatice si păsări. Deşi există foarte multe cazuri de infestare cu toxoplasmoza la porumbei, simptomele sale şterse fac ca aceasta să rămână de cele mai multe ori nediagnosticată.
Paraziţii, odată ajunşi în organism, se răspândesc, ajungând în globulele albe, în celulele nervoase sau muşchi producând tulburări locale, ale căror intensitate variază de la caz la caz.
Există două forme de manifestare ale bolii. În primul caz simptomele sunt foarte puţin vizibile, si constau în pierderea formei sportive, lipsa voiciunii, starea de oboseală, şi uşoare pareze ale aripilor. În cazul al doilea, boala are un comportament mai avansat, ajungându-se la pareze sau chiar paralizii ale aripilor, picioarelor etc.
Diagnosticarea bolii se poare realiza doar la laborator, motiv pentru care o dată pe an este de dorit realizarea testelor necesare depistarea acestei boli, în cadrul crescătoriei. O altă măsură de prevenire este împiedicarea pisicilor în crescătorii sau în depozitele de hrană, întrucât acestea pot fi purtătoare ale toxoplasmozei.
Tratarea bolii se realizeaza cu eritromicină pulbere (3-5 zile, în apa de băut, 2,27g/2 l apă).

PARAZITII EXTERNI


Paraziţii externi trăiesc temporar sau permanent pe suprafaţa pielii, în grosimea ei, sau în penele porumbeilor şi pot fi purtători ai unor boli pe care le transmit păsărilor prin înţepături.
Există mai multe tipuri de paraziţi, dintre care cei mai răspândiţi la porumbei sunt insectele, artropodele şi acarienii.
Dintre insecte amintim păduchii( albi sau gălbui, lungi de 1,5-3 mm şi laţi de 0,3mm), puricii (1,8-2,7mm lungime şi 0,3mm lăţime, recunoscuţi după săriturile pe care le fac), ploşniţe (4,5-8,5 mm lungime şi 2,4-3 mm lăţime, lasă la locul înţepăturii o mică pată roşie, care provoacă mâncărimi şi îl determină pe porumbel să se scarpine violent), musculiţele (insecte cu aripi de5-6 mm, de culoare cafenie sau galben-verzui, fără ochi, cu corpul acoperit de firişoare scurte de păr), tânţarii şi miazele.
Din încrengătura acarienilor amintim căpuşele ( pot fi depistate la un examen atent al porumbelului ca fiind mici puncte de culoare inchisă sau alb-gălbuie, înţepăturile lor provocând iritaţii ale pielii şi declanşând un scărpinat puternic), râia: corpului (în zonele afectate pielea se înroşeşte şi apar cruste mici, porumbelul scărpinându-se şi ciugulindu-se neîncetat, cauzând căderea penelor), picioarelor (se accentuează aspectul de picioare acoperite cu var, deoarece se întînd leziunile, solzii epidermici se ridică), nodulară(se formează mici noduli cu mărimea de 1mm, cu conţinut brânzos, de culoare alb-gălbuie).
Pentru a preveni apariţia sau înmulţirea paraziţiilor printre porumbeii din crescătorie se recomandă supravegherea atentă a porumbeilor pentru a se observa dacă au sau nu un somn liniştit, deci dacă sunt sau nu afectaţi de paraziţi, baia săptămânală cu apă cu sare de bucătărie, cu soluţie insecticidă sau ceaiuri de plante aromate, precum şi curăţenia zilnică a adăpostului şi a volierei.
Pentru combaterea păduchiilor şi a puricilor se poate recurge la pudrarea individuală a porumbeilor cu Lindan 3-5%, Carbaril 2%. Râia corporală, râia picioarelor sau căpuşele pot fi înlăturate cu sulfoquinoxalina, administrată timp de 3 zile în apa de băut, în doză de 0,25 la 1l apă sau Carbaryl, în doză de 0,4g – kg de greutate vie, timp de 2 zile.
Soluţiile necesare înlăturării paraziţiilor externi se găsesc în magazinele de specialitate. Este recomandată urmarea cu stricteţe a indicaţiilor de pe prospectele acestor medicamente.


FRACTURILE


Fracturile constau în ruperea parţială sau totală a osului şi pot fi închise, când pielea din jur nu este perforată, sau deschise, în caz contrar.
Acestea au loc din diverse cauze precum căderi, loviri, striviri, agăţări, muşcături. Semnele fracturilor sunt imposibilitatea porumbelului de a zbura sau şchiopăturile, locurile unde acestea apar cel mai des fiind aripile, picioarele sau la nivelul articulaţiilor.
Vindecarea are loc în condiţii cu atât mai favorabile cu cât porumbelul este mai tânăr.
În funcţie de locul unde a survenit fractura, se aplică alte metode de prindere a osului sau articulaţiei fracturate. Astfel, în cazul fracturilor de aripi, se recomandă imobilizarea acestora cu ajutorul leucoplastului, în poziţie normală. La fel se procedează şi în cazul fracturării articulaţiilor.
Fracturiile de degete se tratează prin aplicarea de benzi adezive în jurul degetelor afectate. Există cazuri în care în urma fracturilor deschise au avut loc distrugeri de ţesuturi musculare, vase şi nervi; în aceste cazuri vindecarea deseori nu mai este posibila. Atunci când au loc fracturi ale ciocului, acestea se vor “lipi” cu soluţii speciale pe bază de răşină , folosite în stomatologie.

RUPTURA GUSII


Această afecţiune poate apărea în urma înghiţirii de corpi străini, sau a infestării masive şi cronice cu ciuperca Candida. La porumbeii guşaţi, perforarea poate fi rezultatul manipulării neatente a acestora. De asemenea, adesea poate surveni datorită agătării cu diferite obiecte, precum sârma.
Faptul că porumbelul suferă de această afecţiune este indicat prin plaga ce scoate la iveală conţinutul guşii, şi poate fi tratată doar printr-o intervenţie medicală.




TULBURARI DE REPRODUCTIE



Tulburările de reproducţie au ca rezultate ouă infecunde, ouă negre( cu embrionul mort), pui care mor în preajma eclozionării, pui slăbiţi de putere care mor la 1-2 zile după ce au ieşit din ou sau care nu au puterea de a ciocni oul în scopul de a ieşi din el.
În timpul reproducţiei pot avea loc anumite accidente:
• Ouatul intraabdominal: ovula desprinsă de pe ovar nu reuşeşte să ajungă prin trompă în oviduct, căzând în cavitatea abdominală, ceea ce poate cauza chiar peritonită, deci moartea porumbiţei.
• Ruptura oviductului: datorită unei alimentaţii improprii, poate avea loc aceast caz, ceea ce va duce la căderea oului în cavitatea abdominală şi la peritonită.
În aceste două cazuri se necesită intervenţia chirurgicală, care are succes doar dacă afecţiunea este semnalizată într-un stadiu incipient.
• Ovoretenţia: oprirea oului în oviduct şi imposibilitatea eliminării lui. Se poate administra presoxin (soluţie apoasă, injectată intramuscular, 0,2-0,5 ml) sau se poate interveni manual.
Pe lângă aceste trei accidente, tulburările de reproducţie pot fi şi rezultatul altor factori:
• Tulburările genetice: apar de cele mai multe ori în crescătoriile în care se practică consangvinitatea foarte strânsă, care cauzează o scădere a rezistenţei la mediu. De aceea se recomandă împerecherea periodică a porumbeiilor cu parteneri ce nu fac parte din aceeaşi descendenţă.
• Infecunditatea unuia dintre parteneri: Pentru a se depista care dintre cei doi are probleme de reproducţie, re recomandă împerecherea fiecăruia cu alţi parteneri.
• Tulburări de ordin infecţios: apar atunci când femela este infecundă datorită îmbolnăvirii ovarului. Se recomandă tratarea bolii principale, care a cauzat apariţia ovaritei.
• Tulburări de ordin micotoxic: Apar atunci când în hrana porumbeilor scapă şi grăunţe de porumb, grâu sau ovăz mucegăite, acestea afectând activitatea spermatozoizilor. Aşadar, este recomandată alegerea cu grijă a hranei, prin eliminarea boabelor stricate.
• Tulburări de ordin toxicochimic: Sunt datorate consumării accidentale de substanţe chimice sau introducerea în hrană de substanţe toxice.
• Tulburări de natură metabolică: Apar datorită unei alimentaţii neportrivite, din care lipsesc vitaminele A,E,B2,B3,B6 sau conţin o cantitate insuficientă de săruri minerale, Ma,Fe, Se.


CONSTIPATIA



Constipaţia, care se manifestă prin greutatea şi întârzierea în defecare, este cauzată de administrarea de furaje uscate şi greu digestibile, împreună cu un consum redus de apă. De asemenea, aceasta poate apărea şi după diaree, când pene se lipesc în jurul anusului, împiedicând eliminarea excrementelor.
Pentru a împiedica apariţia acestei afecţiuni se recomandă administrarea unor raţii de hrană şi de apă echilibrate.

ENTERITE NESPECIFICE


Enterita este reprezentată de inflamarea mucoasei care căptuşeşte intestinul şi se manifestă în cele mai multe cazuri prin diaree, adică eliminarea de fecale moi, uneori spumoase sau hemoragice.
Cauzele enteritei ar putea fi: administrarea de alimente alterate, umede, ce produc fermentaţii masive, grăunţe mucegăite, raţii de mâncare cu o cantitate fie prea mare fie prea mică de proteine, consumarea de prea multe leguminoase, şi de prea puţine săruri minerale şi vitamine, apa prea rece, administrarea prelungită de antibiotice sau stările emotive stresante.
În funcţie de factorul determinant al enteritei şi de gravitatea acesteia, pentru tratarea ei se pot corecta condiţiile de hrană, se poate administra în aceasta cărbune vegetal sau animal sau se trateaza cu antibiotice sau sulfamide: cloramfenicolm(drajeuri de 0,250g, la un interval de 6-8 ore, timp de 4 zile, astfel: la pui, 1/8-1/6de drajeu, asociat cu jumătate de drajeu de complex B, la adulţi ¼- 1/2 drajeu impreună cu 1 drajeu de complex B), oxitetraciclina (injecţii subcutanate, de 0,5ml – diluată 1 la 3 în apă distilată sterilizată – la 500 g greutate corporală; injecţia se repetă la 24-48 de ore, iar dacă starea porumbelului este gravă, la 8-12 ore), sulfotin (se ăpune 1g într-un litru de apă de băut, timp de 5 zile).


Indigestiile guşii
Indigestia guşii reprezintă tulburarea digestiei la nivelul guşii şi se manifestă în moduri: guşă moale sau guşă tare.Primul caz apare atunci când porumbeii consumă alimente mucegăite, grăunţe umede, intrate în putrefacţie, acestea producând fermentaţie şi imposibilitatea de evacuare a guşii.
Porumbelul care suferă de această afecţiune stă trist, zgribulit, are mereu tendinţa de a înghiţi, are guşa dilatată, plină de gaze şi lichid urât mirositor.
Boala poate trece de la sine, în 4-5 zile, dar poate şi evolua ducând la asfixiere, la moarte. Pentru tratarea acestei boli se urmăreşte golirea parţiala a conţinutului guşii, prin ţinerea porumbelului cu capul în jos şi masarea uşoară a guşii către cioc, pentru a favoriza eliberarea gazelor, lichidelor şi alimentelor. După acest procedeu, pasărea se lasă 24-36 ore fără mâncare, aceasta având acces doar la băuturi uşor acidulate( soluţie 1% de acid clorhidric, acid lactic 3-4 picături în 10-15ml apă, lapte acru ). Se continuă, la nevoie, cu masajul guşii, iar dacă aceasta nu se mai dilată, porumbelul poate consuma cantităţi mici de grăunţe sau pâine prăjite, continuându-se timp de 1-2 zile şi cu apa uşor acidulată. Se trece la hrana normală treptat.
În cazul în care indigestia se manifestă sub formă de gusă tare, porumbelul are guşa tare şi mărită, este trist, nu mănâncă şi poate muri dacă aceasta nu trece de la sine în 3-5 zile. Afecţiunea poate avea loc datorită consumului unei cantităţi prea mari de grăunţe uscate.
Pentru tratarea acestei boli se recomanda masarea guşii şi administrarea pe cioc a 3-4 picături de soluţie 1% de acid clorhidric sau soluţie 0,2% de acid salicilic. În cazul în care acest tratament nu dă rezultate, este necesară o intervenţie chirurgicală.

Stomatita
Stomatita reprezintă inflamaţia mucoasei bucale şi este cauzată de factori fizici, precum grăunţe dure, ascuţite, pietricele, sau de factori chimici, cum ar fi furajele acide sau alcaline.
Semnele bolii sunt ferirea porumbelului de a ciuguli şi nevoia acestuia mai mare de apă, precum şi tendinţa lui de a scutura din cap în vedere eliminării a ceva din gură. În cavitatea bucală se observă mucoasa care are culoare roşie-vie şi poate prezintă mici leziuni.
Tratarea stomatitei se realizează prin curăţarea zilnică a cavităţii bucale cu soluţie de 1-2% bicarbonat de sodiu.

sal am si eu o intrebare am 2 porumbei care nu mai mananca nimic au slabit stau retrasi si cand le deschid ciocu au un miros urat si nu stiu ce boala au si cu ce sa ii tratez poti sa ma ajutati cu un sfat ms

COLUMBOVIOFORT
DOZE, MOD ŞI CALE DE ADMINISTRARE

Produsul se foloseşte la porumbei astfel:

- preventiv 2 – 2 şi1/2 comprimate/400 g greutate vie/zi, timp de 3-5 zile;

- curativ 3 comprimate/400 g greutate vie /zi, timp de 5-7 zile.
COMBATE TRICOMONOZA

PARAMIXOVIROZA

(FOARTE IMPORTANT,putini crescatori cunosc acest acest amanunt despre LA SOTA).

La Sota este un vaccin viu, efect rapid dar de scurta durata ,se va introduce in fiecare ochi si in fiecare nara cate o picatura de la sota.in aproximativ 6 ore isi face efectul,acesta durand cateva saptamani de zile,astfel efectivul fiind protejat pana la vaccinarea propriu zisa.


PARAMIXOVIROZA - ESTE BOALA NETRATABILA (este o boala virala)
Pentru a proteja porumbeii de aceasta boala in lunile ianuarie – febroarie se face un vaccin subcutanat .
VACCIN - COLUMBOVAC (vaccin romanesc) – cu perioada de protejare de 6 luni . – se face in ceafa, subcutanat ,
0,25ml / porumbel
- PARAMIXO NOBILIS ( vaccin olandez) -cu perioada de protejare de 1 an – se face in ceafa, subcutanat,
0,25 ml / porumbel
ATENTIE!!
Inaintea administrarii vaccinului, porumbeii trebuie sa prezinte o stare de sanatate perfecta pentru a putea face receptia
cu vaccinul (a putea devenii imuni la boala).
Dupa administrarea vaccinului se pune in apa 1 aspirina / 2 l apa pentru a evita eventualii noduli care se pot forma la
Locul vaccinarii.

Vaccinul pentru paramixoviroza
Acest vaccin trebuie inoculat la varsta de maxim 1 luna (ideal), iar imunitatea se va instala in cca trei saptamani; apoi se face rapel din 6 in 6 luni toata viata porumbeilor. Fiind un vaccin INACTIVAT, NU INFLUENTEAZA NAPARLIREA.

Inainte de vaccinare si apoi periodic, pasarile vor fi deparazitate intern (contra limbricilor, capillaria, teniei cu ROMBENDAZOL F, 1 cpr / kg greutate vie / zi, timp de 2 zile, repetat dupa 3 – 4 saptamani; contra trichomonozei – “malai in gat” -, cu FLAGELSTOP, 10 g / 40 porumbei / zi, timp de 5 – 7 zile; contra coccidiozei, cu AMPROLIUM 20%, 2 g / l de apa / zi, timp de 5 zile) si extern (individual cu ROMBENDAZOL SUPER, 1/4 cpr / porumbel / zi, timp de 2 zile, produs cu actiune atat asupra parazitilor interni – limbrici, capillaria si tenie, cat si asupra parazitilor externi – raie, paduchi, capuse etc.; NU se va administra in perioada de naparlire).

Se poate face si un tratament contra bolilor bacteriene preventiv, cu ENROFLOXAROM 10% (1 ml / litru de apa / zi, timp de 3 – 5 zile) sau DOXICILINA 10% (2 g / litru de apa / zi, timp de 5 zile).

Periodic, inainte si dupa vaccinare (2 – 3 zile), in perioada de naparlire, a concursurilor, de ouat etc., se va administra COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL PENTRU PORUMBEI (20 de picaturi / litru de apa / zi sau 1 picatura / porumbel / zi), eventual asociat cu GLUCOVIT pulbere hidrosolubila energizanta.

Voliera va fi dezinfectata periodic cu o solutie 1% de DECONTAMINOL.


PARAMIXOVIROZA(boala netratabila) - porumbeii virusati sucesc gatul
-diaree excesiva (gainat apatos)

Februarie
Vaccinarea porumbeilor contra paramixovirozei folosind vaccin inactivat Paramixovacol sau Columboparamixovac sau Columbopolivac. O doza se administreaza prin injectare aseptica, subcutanata, in regiunea dorsala, in treimea postero-inferioara a gatului (0,2 ml/porumbel) si vaccin viu La Sota (Avipestisota sau Avipestiva CL 90) administrat oculo nazal (4 picaturi/porumbel, adica 0,2 ml diluant – vaccin reconstituit) administrat cu circa 2 saptamani inaintea vaccinului inactivat.
Vitaminizare timp de 2 zile si 2-3 zile dupa vaccinare pentru instalarea imunitatii cu CPB, Vita B Complex etc.


Paramixoviroza
Contaminarea cu paramyxoviroza se produce prin contact direct, de pilda, in timpul transportului sau chiar in propria crescatorie, prin cohabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi, prin ingerarea hranei sau ingurgitarea apei infectate cu virusurile existente in excretiile sau secretiile (salivare, nazale, bucale ) celor bolnavi, prin inspirarea aerului infectat cu virusuri expulzate la stranutul porumbeilor sau cu praful infectat si ridicat in aer; prin pasarile salbatice purtatoare pasive de virus, de oameni (ce au avut contact cu un porumbel bolnav ) prin incaltaminte, imbracaminte, sau maini; de asemenea, prin asternutul, ustensilele infectate etc.

Caile de patrundere a virusului in organismul porumbelului sunt: mucoasa nazala (nari), mucoasa conjunctivala (ochi), respectiv mucoasa bucala (gura). Agentul cauzal al paramixovirozei porumbeilor se prezinta sub trei forme: tulpini lentogene, adica putin agresive, care nu declanseaza boala, dar pot sa produca in organismul porumbelului o usoara reactie (exemplu tulpina La Sota, folosita la prepararea vaccinurilor ); tulpini mezogene, de virulenta medie, capabile sa declanseze boala si tulpini velogene, foarte virulente, care produc boala in forme grave si cu evolutie rapida. Cu cat tulpina infectata este mai virulenta, cu atat perioada de incubatie va fi mai scurta si evolutia bolii mai grava.
In ceea ce priveste organismul atacat, este clar ca daca acesta se afla in stare de perfecta sanatate, fortele sale de aparare sunt puternice si se vor impotrivi agresiunii virale. Daca insa intervin diferiti factori stresanti, debilitanti, precum diverse parazitoze (ectoparaziti sau endoparaziti), bacterioze sau doar oboseala, consecutiva unor solicitari mari la concursuri, a caror succesiune nu lasa timp de recuperare a potentialului fiziologic, sigur ca un asemenea organism va ceda mai repede atacului agresorului.

Uneori, dupa ce infectia s-a produs prin contact direct in timpul transportului, porumbelul revine acasa aparent sanatos, dar la 24 de ore sau 2-3 zile dupa aceea se constata tulburari nervoase, diaree etc. Explicatia consta in faptul ca infectarea unui organism obosit dupa efort, cu o tulpina de paramyxovirus velogena, a facut ca perioada de incubatie sa fie scurta. Dimpotriva, uneori nici nu se poate stabili exact momentul infectarii, probabil in urma unui transport sau a vizitei unui porumbel pripasit, ce au avut loc cu 3-4 saptamani in urma, cand porumbeii erau in repaos, boala izbucnind abia acum; deci probabil o tulpina mezogena, dar intervenind frigul, umezeala, marea naparlire (care solicita serios organismul), sau vreo boala intercurenta (paraziti intestinali, trichomonoza, coccidioza etc.) au contribuit la slabirea rezistentei organismului si declansarea bolii.

Uneori boala poate sa evolueze latent, subclinic; deci, la porumbelul infectat si chiar excretor de virus, nu apar manifestari de boala; eventual scade usor pofta de mancare, se observa pierderea formei sportive, fara alte semne. Evolutia poate fi acuta, cu sfarsit letal, in cateva zile sau subacuta, cu o perioada care se intinde pe cateva saptamani. Simptomele clinice apar dupa o perioada de incubatie de 3-4 zile sau mai mult (18-20 de zile), si se manifesta diferit si necaracteristic. Obisnuit, debuteaza printr-o usoara rinita (coriza) (fig. nr. 1), cu stranuturi, jetaj nazal nesemnificativ, cu tumefierea pleoapelor si lacrimare (fig nr. 2).

Daca se examineaza cavitatea bucala se poate observa o iritare a mucoasei faringiene (fig. nr. 3). Dupa ce virusul incepe sa se multiplice in organism si sa se difuzeze prin curentul sangvin in tot corpul, se constata afectarea starii generale a porumbelului; el devine trist, sta ghemuit, are penele zburlite si apar tulburari digestive, exprimate prin expulzarea fecalelor moi(Fig.4), la inceput diareice, apoase, apoi chiar cu strii de sange.


Concomitent cu diareea, apare o sete pronuntata (pasarea bolnava bea de 4-5 ori mai multa apa decat una sanatoasa) si se reduce pofta de mancare. Starea de abatere se accentueaza si survin si tulburari nervoase manifestate prin contractii ale muschilor gatului si capului, ale aripilor etc., mers ezitant, tulburari de echilibru; la un zgomot, o sperietura, pasarea incepe sa tremure, aceste contracturi se accentueaza si capul este dat pe spate (fig. nr. 5 opistotonus ) sau se produce o torsiune, rasucire a gatului si capului, intai partial, ca apoi treptat sa se produca o rasucire de 180? (fig. nr. 6 torticolis ); uneori apar miscari convulsive ale aripilor, o aripa sau alta se lasa in jos, atarna, se produc pareze care cu timpul se tranforma in paralizii uni- sau bilaterale, instalate la aripi sau picioare . Porumbeii nu mai pot zbura, dar nici nu pot sa mearga; miscarile devin necoordonate, epileptiforme.

Pasarea nu se poate hrani pentru ca neputand sa-si coordoneze miscarile, nu reuseste sa apuce grauntele pe care le-a vazut, si da cu ciocul alaturi. Alteori apar tulburari ale vederii, se observa si o decolorare a irisului, se pare ca urmare a afectarii nervului optic. Printre modificarile produse de virusul paramyxovirozei se mentioneaza si tulburarile de naparlire, care se observa daca boala evolueaza in perioada de crestere a noilor pene, acestea aparand ori prea lungi, ori prea scurte, filiforme, decolorate, cu urme de sange etc. (fig.

Uneori, boala evolueaza subclinic, lent, fara manifestari generale, dar cu instalarea tulburarilor nervoase. Ca urmare a diareei profuze, porumbeii se dezhidrateaza si mor prin epuizare, iar cei care supravietuiesc raman tarati, mai ales cu tulburari nervoase, purtatori si eliminatori de virus. De retinut ca porumbeii bolnavi de paramyxoviroza nu prezinta tulburari respiratorii ce se intalnesc la galinaceele bolnave de pseudopesta aviara. Sunt situatii in care se inregistreaza ameliorari si chiar vindecari clinice dupa 2 ? 4 saptamani. In general, formele mai usoare (cu mici pareze, diarei ce trec de la sine etc. ) se constata catre sfarsitul evolutiei unui focar de boala, in care porumbeii au fost intre timp vaccinati si virusul si-a pierdut treptat din virulenta. Porumbeii vindecati raman multa vreme purtatori si eliminatori de virus. Prognosticul este favorabil in cazurile in care porumbeii bolnavi isi pastreaza pofta de mancare si, din contra, este grav la cei care nu mananca; prognosticul este insa rezervat la indivizii cu tulburari nervoase accentuate (paralizii ale aripilor, picioarelor). Porumbeii care au avut numai diaree se pot insanatosi, revenindu-si la normal in 4-5 saptamani; dupa intremare, in anul urmator pot fi incercati din nou la concursuri. Daca, totusi, la o triere ulterioara, se constata ca sunt slabi, cu tare evidente, vor fi eliminati. Cei care au avut tulburari nervoase mai usoare se pot remite, insanatosirea lor durand de la 6-8 saptamani la 3 luni. Acestia vor putea fi retinuti doar pentru reproductie, daca sunt de mare valoare sub raportul originii si al performantelor. Singura modalitate de aparare contra paramyxovirozei, si sigura in acelasi timp, o constituie vaccinarea. In cadrul imunoprofilaxiei